Te trezesti dimineata si vezi ca n-ai apa calda. Nu-i nimic, mergi si nespalat la serviciu. Autobuzul intarzie sa apara, iar cand vin cate doua, sunt pline-ochi.
Te urci la inghesuiala si nu mai taxezi biletul, ca n-ai tu ghinionul sa te prinda controlul. La serviciu incepi programul cu o cafea si o barfa, ca oricum nu plange productia.
Cand iti cere sefu’ socoteala, ii servesti scuza cu „nu s-a putut din cauze obiective”, iar la pranz te invoiesti o ora, ca ai de rezolvat urgent o problema de familie.
Ora se lungeste la trei, tot din cauze obiective: trafic aglomerat, cozi la ghisee si, in final, cand ajungi din nou la „scarbiciu”, constati ca te incearca o lene, cauzata probabil de faptul ca n-ai mancat. Asa iti aduci aminte ce salariu mic ai si cum te spetesti tu muncind pentru patronul care nu se gandeste la familia ta, la ratele pe care le ai si la stresul in care te tine, ci numai la cum sa prospere el.
Sictirul creste direct proportional cu ora inaintata a programului si te gandesti sa pleci si tu mai devreme, ca tot ai avut o zi de rahat. In tara asta oricum nu poti sa faci nimic, ca nu esti apreciat, asa ca te lasi pagubas si pleci acasa.
Ne descurcam
Scenariul e real, tot romanul il traieste, indiferent de locul de munca, si se inscrie in eticheta pe care o acceptam fatalist, de la vladica la opinca: „Las’ ca merge si asa!”. Acceptam serviciile proaste ale altora, dar nici noi nu ne spetim cu profesionalismul, asa ca ne balacim colectiv intr-o indolenta ridicata la rang de brand national.
Indolenta e un dat balcanic, spun sociologii, dar in ultimul secol romanii au rafinat-o la cote nebanuite. La „merge si asa” ne-a impins si comunismul, care ne-a obligat sa gasim solutii nastrusnice pentru diversele lipsuri, sa furam din avutul tuturor pentru micile nevoi personale sau sa ne facem ca muncim asa cum si ei se faceau ca ne plateau.
Daca, inainte de ‘89, spiritul descurcaret al romanului a triumfat in constiinta colectiva, ca o calitate indispensabila supravietuirii, azi a devenit spot publicitar sau e confiscat in scopuri electorale.
Balcanism si comunism
„Suntem latini si balcanici. Dar faptul ca ne adaptam la orice, nu respectam regulile tine si de o cultura de supravietuire care ne-a guvernat in comunism, cand faceam acasa cascaval, ciocolata, orice, chiar daca nu erau bune, dar mergea si asa, pentru ca nu le gaseai in alta parte”, explica sociologul Alfred Bulai.
El spune ca in comunism era o mandrie sa te descurci din nimic, sa-ti faci piese de masina la scularie, sa-ti inchizi balconul cu cornier furat de la santier sau sa zici ca ai TV color punand un geam colorat in fata celui alb-negru.
„In sanatate, tot romanul e medic, de la farmacist pana la vecina de la trei - era o nevoie la care te impingea sistemul. E mai grav ca aceasta „descurcareala” e valorizata si acum.
Comportamentul de supravietuitor al romanului triumfa asupra normelor si regulilor ce ar trebui respectate in orice societate normala. Din pacate, cultura nu se schimba in ani, ci in generatii. E greu de spus cand si daca se va schimba ceva in sensul asta. Depinde mult si de modul cum functioneaza institutiile statului”, conchide Bulai.
Unde sunt autoritatile
Pai, tot in Balcani, ca si contribuabilul. „Amenzi exista, dar aplicarea lor e prost facuta. Suntem in Balcani aicea, mai primesti un telefon, mai lasa-l pe ala etc.”, scuza mecanismul viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu.
Mircea Geoana, presedintele PSD, a confiscat sintagma „merge si asa” in campania pentru suspendarea presedintelui Basescu, cand spunea ca a sosit vremea sa iesim din „zodia” asta. Acum, Geoana vede lucrurile mai optimist privind spre zona privata a societatii.
„Sunt categoric in Romania zone in care lucrurile s-au schimbat.
De exemplu, in zona corporatiilor care aduc de afara reguli si stimulente, si coercitiune. In politica insa suntem in continuare in zodia lui „merge si asa” si, din pacate, asta se reflecta in birocratia din institutiile publice. Aceasta e principala hiba a serviciilor publice de la noi si e un cerc vicios: functionarii sunt platiti prost si ofera servicii proaste, sunt coruptibili”, gaseste Geoana explicatia.
Inca 20 de ani
O parte dintre romani muncesc acum in strainatate. Revenirea lor in tara e una dintre solutiile vazute de liderul partidului de opozitie. „Brucan a zis 20 de ani, probabil e vorba de inca o generatie, de inca 20 de ani si de cele doua-trei milioane de romani care acum muncesc in strainatate si sunt obisnuiti cu regulile de acolo. Cand vor veni in tara, vor aduce cu ei acea mentalitate schimbata”, spera Geoana.
Murgeanu considera ca solutia pentru iesirea din criza indolentei e mixta. Trebuie sa vina si de la autoritati, dar si oamenii sa se schimbe. „Ca nici in Vest, unde sunt aia civilizati, nu s-au pus numai cu parul pe ei, le-a mai aratat si zaharelul din cand in cand. Si la noi, de exemplu, trebuie sa dai amenzi pentru parcat ilegal, dar trebuie sa le dai si alternative unde sa parcheze. Dar si patronii ar trebui sa mai mareasca salariile si sa nu se multumeasca sa angajeze te miri ce Dorei, pe bani putini, care fac treaba de mantuiala”, pune Murgeanu degetul pe rana.
„Evenimentul zilei” continua campania in care va dezvaluie profilul de european al romanului, marcat de cutume mioritice: nu ne spalam prea des, avem carii si paduchi, dar uitam de toate cand la carciuma din colt suta de votca e 1,50 lei. Romanii nu exceleaza nici la capitolul munca sustinuta. Indolenta e o boala balcanica, stimulata de comunism, dar perpetuata cu succes si in UE.
articol din Evenimentul Zilei , by Dollores Benezic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu